sâmbătă, 13 decembrie 2014

Despre seria „Harry Potter” de J.K. Rowling

        Ca scurtă introducere, nu știu ce-aș putea să spun despre arhicunoscuta serie Harry Potter. Multă lume știe despre ce e vorba.
        Pe mine m-a cuprins „febra Harry Potter” cândva prin clasele 5 - 6 când religia ne era predată de profesoara X și dirigintă ne era profesoara Y. Știu că abia atunci apăruse pe PTO TV ecranizarea după primul roman al seriei, iar profesoarele X și Y au avut o campanie destul de agresivă prin clasă împotriva fenomenului Harry Potter și a tot ce ține de povești despre magie. Dar cred că mai rău au făcut pentru că cine nu era interesat a rămas neinteresat, cine era deja fan și-a apărat preferințele iar pe cei care erau la mijlocul drumului, ne-au împins spre a plăcea fenomenul, cel puțin până ne-am maturizat (ca în cazul meu). Mai țin minte cum în clasa a opta, în semestrul al doilea am citit toateb cele 6 volume deja apărute din serie, am făcut față orelor de matematică în particular cu o profesoară universitară și m-am ales cu o medie de 9,06 la capacitate în condițiile în care cu o săptămână înaintede prima probă scrisă făcui și varicelă. Deci să nu-mi spună nimeni că a citi beletristică sau ceva de genul își răpește din timpul pentru învățat, că nu-l mai cred. Asta pe lângă faptul că nici nu știu să copiez, nici nu mă omor cu învățatul, n-am avut probleme majore cu mediul „academic”.
        Seria m-a învățat să cred în faptul că ne putem ridica împotriva mentalităților și că, de asemenea, unele lucruri precum înfățișarea nu contează atât de mult, sufletele noastre vorbesc aceeași limbă. Un alt lucru interesant pe carem l-am învățat e că unii sunt cu 2 fețe (aici mă refer la Dumbledore), sub masca bunăvoinței se ascunde un manipulator.
        Iar ca personaje, cel preferat e Bill Weasley iar cel detestat e Umbridge. Bill probabil mi-a plăcut atât de mult probabil datorită faptului că-l percep ca pe cineva exotic, preocupat mai degrabă de anumite performanțe și totuși nefiind atât de conservator ca Percy. Și să nu uit, îmi place aerul lui degajat și poate și faptul că e săgetător ca mine. Cât despre Umbridge, e o prefăcută ți jumătate, o ipocrită, îi place să-i tortureze pe cei din jurul ei și are ochii larg închiși la ceea ce se petrece în jurul ei.

Niciun comentariu: